Categorized | Prima Pagină, Dialoguri

Identitatea fiecărui popor constă în baza lui istorică, adică în rădăcinile lui

Posted on 23 May 2012

Dialoguri fundamentale

cu

Dr Leonard VELCESCU

absolvent al Universităţii Sorbona şi École Pratique des Hautes Études (Sorbonne), Paris,  cercetător în istoria antică – CRHISM (Centre de Recherches Historiques sur les Sociétés Méditerranéennes) – Univ. din Perpignan « VIA DOMITIA » , Franţa

leonard-velcescu-1

( I I )

„Identitatea fiecărui popor constă în baza lui istorică, adică în rădăcinile lui”

Ion BĂDOI – Reiau o parte din întrebarea precedentă şi vă rog să ne spuneţi care ar fi calea pentru a materializa ceea ce afirmaţi tot Domnia Voastră, pe bună dreptate, şi cu repede urgenţă în aflarea adevăratei noastre istorii pe care să ne clădim viitorul: “Aceste statui trebuie să le facem cât mai cunoscute pentru a fi studiate, şi, încetul cu încetul, românii să îşi dea seama de valoarea acestora. Mă întâlnesc adesea cu istorici din Franţa care nu ştiu nimic despre noi, de unde venim, cine am fost şi, astfel, cunoaşterea acestor lucruri, valorificarea şi promovarea lor ne-ar ajuta foarte mult să clarificăm situaţia şi să aducem în lumină adevărata identitate a noastră în Europa, mai ales în contextul acesta politic, când românii au de suferit din această cauză.” Vă ascult cu atenţie…

Dr. Leonard VELCESCU – Aceste sculpturi din Forul lui Traian constituie o veritabilă zestre pentru cultura României şi a identităţii ei. Asemenea valori inestimabile şi benefice culturii şi identităţii noastre naţionale nu pot fi ignorate şi uitate, trebuie aduse în faţa scenei istoriei noastre, integrate în contextul societăţii noastre actuale, făcute cât mai repede cunoscute şi promovate la adevărata lor valoare şi importanţă.

Faptul că în Antichitate lumea Traco-Geto-Dacilor nu a fost indiferentă, aşa ar trebui să fie şi în societatea noastră actuală, istoria marii familii a Traco-Geto-Dacilor trebuie să fie studiată şi pusă la loc de onoare, de drept, pentru că este vorba de propria noastră istorie, de propria noastră identitate.

columna-lui-traian

Aşa ar trebui simţite şi văzute aceste lucruri pentru viitor, cultura şi identitatea fiecărui popor constă în baza lui istorică, adică în rădăcinile lui, deci trebuie văzută în mod ştiinţific contribuţia  importantă pe care o pot aduce culturii noastre aceste valori sculpturale de care am discutat mai înainte, pentru imaginea şi identitatea noastră – este foarte important !

Fiecare societate civilizată are datoria, în primul rând morală, să-şi salveze trecutul istoric, să-şi întreţină propriile valori istorice şi de identitate naţională.

Din moment ce acum se cunosc aceste reprezentări sculpturale de Daci din Forul lui Traian şi s-a luat  act de existenţa lor, ce sunt, cum am spus mai înainte, de o valoare inestimabilă, nu pot fi lăsate în ignoranţă.

Este important ca acest subiect să capete din ce în ce mai multă valoare (suport) în conştiinţa oamenilor, atât din România cât şi din străinătate, şi să se înceapă prin a-l cunoaşte, studia şi promova pe o scară cât mai largă. În acest sens, au început o serie de colaborări cu Universităţi din străinătate şi din România, o serie de comunicări oficiale realizate pe această temă, colaborări cu realizatori, din America şi România, de filme documentare pe tema istoriei şi iconografiei Daco-Geţilor, în strânsă legătură cu ingineri programatori în informatică a fost realizat un frumos şi util site (cum am anunţat mai devreme) ce prezintă un fel de muzeu virtual al sculpturilor Geto-Dacilor, ca publicul larg să afle în primul rând de aceste valori sculpturale, şi unde ele se găsesc exact (muzee din Lumea întreagă, colecţii private, parcuri publice, etc.), precum şi despre alte lucruri ce se desprind din acest subiect, şi proiectele ce se pot realiza la nivel cultural naţional, pentru că este un domeniu de anvergură care ne priveşte pe noi toţi ; şi acest site se poate consulta pe Internet la adresa : www.statuidedaci.ro .

dacii-de-pe-arcul-lui-constantin

Iar în jurul acestor reprezentări sculpturale de Geto-Daci se pot dezvolta şi realiza o serie de proiecte de studii şi de cercetare, şi anume :

Crearea unui centru de cercetare pentru studierea iconografiei antice în arta greacă şi romană (şi chiar mai multe centre, ar fi de dorit), centru ce va trebui înfiinţat în România, probabil la Bucureşti, precum şi în alte oraşe importante. Acest domeniu dedicat studierii iconografiei în arta antică nu există în România, şi deci se impune ca această sferă ştiinţifică să ia fiinţă cât mai repede posibil ;

Cercetările iconografice în sculptura antică pe care le-am început cu ani în urmă în muzeele din Italia vor fi continuate şi vor fi publicate într-un Corpus, în mai multe volume, cu imagini, sperăm, de bună calitate ;

Un al treilea proiect este acela de a fi realizate mulaje (copii) după aceste statui monumentale de Daci care se află păstrate în numeroase muzee mari din lumea întreagă, cu preponderenţă în cele din Italia, şi de a se înfiinţa în România, la Bucureşti, un muzeu (un Muzeu al Daco-Geţilor) cu aceste mulaje după aceste opere sculpturale antice, panouri cu fotografii şi detalii explicative, eventual după macheta lui Gismondi cu Forul lui Traian, reconstituirea color a acestui For din studiul lui James E. Packer, filmările realizate cu aceste sculpturi în Muzeele şi rezervele (depozitele) din Italia (şi altele care vor mai fi realizate) ; acest muzeu al Daco-Geţilor când va fi înfăptuit (să sperăm) va fi unic în România ; ar fi o mare realizare culturală pentru identitatea noastră, pentru România şi imaginea ei în Lume. Aşa cum au fost realizate copii după metopele Columnei lui Traian (Roma), şi care sunt expuse actual într-o sală special amenajată în cadrul Muzeului de Istorie din Bucureşti, aşa va trebui să fie realizate şi reproduceri (mulaje) după sculpturile reprezentărilor statuare de Daci din Forul lui Traian. Aceste opere antice constituie o reală valoare pentru cultura României ;

Pot fi realizate expoziţii itinerante în cadrul muzeelor de istorie din România, precum şi în alte instituţii culturale : afişe mari cu imaginile sculpturilor de Daco-Geţi, reconstituirea color realizată de specialişti americani (James E. Packer) a Forului lui Traian, imaginea cu macheta Forului lui Traian realizată de renumitul arheolog italian Italo Gismondi (1887-1974), etc.;

Un alt proiect este de a fi propuse o serie de imagini a portretelor de Daci din Forul lui Traian, la Institutele de Artă din România, pentru a fi studiate, desenate şi sculptate de studenţi, viitorii artişti, precum şi de artişti consacraţi ;

Propunere de colaborare cu specialişti în invăţământ, cu studenţi, în cadrul istoriei, arheologiei, etc., care sunt interesaţi de acest subiect, de a cerceta şi de a publica, precum şi subiecte de teză de doctorat ce se pot dezvolta din acest subiect de referinţă ;

Se poate propune ca în şcolile generale, la orele de desen şi de pictură, copiii (elevii) să deseneze şi să picteze după chipurile reprezentărilor de Daci.

Desigur, aceste propuneri nu sunt limitative, pot fi propuse şi alte proiecte care să ducă la cunoaşterea temeinică şi aprofundarea propriei noastre istorii.

dac-de-3-metri

Ion BĂDOI – Câteva întrebări revin pe buzele şi în mintea tuturor celor care au văzut sau au studiat aceste statui şi busturi de daci. Au fost realizate în aceeaşi perioadă, de aceiaşi artişti ? Au fost aşezate doar în Forul lui Traian ? Chipurile dacilor se regăsesc doar pe Columna lui Traian ? 

Dr. Leonard VELCESCU – Toate aceste statui de Geto-Daci, la care am făcut până acum referinţă, au fost realizate pentru Forul lui Traian, la Roma, între anii 106-112 d.Hr. Artiştii care au realizat statuile Geto-Dacilor au sculptat şi basoreliefurile Columnei lui Traian ; stilul creaţiilor este asemănător şi unitar.

În ceea ce priveşte chipurile Daco-Geţilor, atât în reliefuri cât şi în arta statuară (ronde-bosse), în afară de cele ce se află în continuare în Forul lui Traian (pe Columna lui Traian), sau statuile ce provin din Forul lui Traian şi care se află azi în diferite muzee de stat sau colecţii private, se mai află şi pe alte monumente şi locuri în Italia : 8 statui monumentale pe Arcul lui Constantin (inaugurat la Roma în anul 315 d.Hr.), ce-şi au originea, se pare, din Forul lui Traian, pe reliefurile « Marei Frize a lui Traian », ce provine tot din Forul lui Traian şi a cărui reconstituire integrală se află la Museo della Civiltà Romana (Roma), pe Arcul monumental al lui Traian din localitatea Benevento, aproape de Napoli, şi alte statui de Daci, ce nu au fost, probabil, realizate pentru Forul lui Traian şi care fac de asemenea parte din perioade diferite de timp.

arcul

Ion BĂDOI – Domnule Leonard Velcescu, este inevitabilă şi următoarea întrebare. Unde este regele Decebal, a fost identificat în aceste chipuri mândre, impunătoare ? Este posibil ca oştenii şi nobilii daci să se afle în Forul lui Traian şi pe celebra Columnă fără regele lor?

Dr. Leonard VELCESCU – Nu, bineînţeles că imaginea regelui Decebal nu putea să lipsească nici din compoziţiile reliefurilor Columnei lui Traian şi nici din reprezentările statuare. Pe Columnă, chipul lui Decebal a fost identificat în 8 scene, identificări ce sunt destul de sigure. Probabil că imaginea monarhului dac poate să se mai afle şi în alte scene ale Columnei, neidentificate încă, şi trebuie studiate în continuare compoziţiile acestui preţios monument. Despre portretul regelui Decebal identificat în arta statuară se pot spune urmatoarele lucruri. Din numărul impresionant de statui de Daci studiate, câteva sculpturi mi-au atras atenţia în mod deosebit, pentru marea lor asemănare între ele, fiind singurul personaj dac reprezentat în sculptura statuară romană de mai multe ori. Trei sculpturi monumentale de Daci în ronde-bosse prezintă similitudini uimitoare cu figura lui Decebal reprezentată în basoreliefurile Columnei lui Traian, şi în mod special cu cea din scena XXIV, confruntarea Dacilor cu Romanii în bătălia de la Tapae. Aceste statui de Daci le-am propus ca reprezentând aceiaşi persoană, ca fiind, destul de probabil, regele Decebal. Logic, artiştii romani nu puteau să reprezinte în sculptură un Dac oarecare de mai multe ori, ci o persoană foarte importantă din rândul lor. Aceste portrete de nobili daci propuse ca reprezentând, de fapt, una şi aceiaşi persoană, regele Decebal, se află la Roma, la Muzeul Vaticanului, sala Braccio Nuovo, la Florenţa, Giardino di Boboli şi la Museo dell’Opera di Santa Maria del Fiore.

Ion BĂDOI – Este important să privim cu atenţie ce ne transmit aceşti daci de la distanţe de timp impresionante, dar la fel de important, dacă nu chiar mai mult, este să le descoperim îmbrăcămintea, încălţămintea, pe care ţăranii români au purtat-o până pe la jumătatea secolului trecut. Nu înseamnă asta că dacii nu erau aşa de sălbatici pe cât vor unii să spună ? Care este părerea dvs.?

Dr. Leonard VELCESCU – Atât pe Columnă cât şi în arta statuară, Geto-Dacii sunt încălţaţi cu opinci. În zilele noastre, în lumea rurală din diferite regiuni ale României, oamenii încă poartă acest tip de încălţăminte numit opincă, cum ar fi de exemplu în regiunea Mehedinţi, în satul Izverna. Acest lucru prezintă o continuitate a portului de-a lungul secolelor.

În ceea ce priveşte societatea geto-dacă, ea nu a fost deloc indiferentă în rândul intelectualilor antici care au scris un număr însemnat de lucrări în domenii diferite, referitoare la Dacia şi despre Daci (Geţi, Traci, etc.).

După puţinele izvoare antice ce ne-au rămas, reiese că Daco-Geţii erau iubitori de muzică, buni cunoscători în treburile medicinei, preoţii Daci aveau cunoştinţe de astronomie, numeroasele sanctuare descoperite în munţii Orăştiei confirmă acest lucru (vezi Constantin C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu, Istoria Românilor, 1, Bucureşti, 1975, p. 68-69, 72). De asemenea, şi domeniul filozofiei nu le era străin, autorul antic Dion Chrysostomos (retor şi filozof grec, 40-120 d.Hr.) afirma în scrierile sale : « Geţii sânt mai înţelepţi decât aproape toţi barbarii şi mai asemenea grecilor » ; acest scriitor este citat şi de istoricul got Iordanes (mijlocul sec. VI d.Hr.) în cartea sa Getica, 39-40 : « Goţii [Geţii] n-au fost deci lipsiţi de oameni care să-i înveţe filozofie. De aceea Goţii [Geţii] au fost totdeauna superiori barbarilor şi aproape egali cu grecii, după cum relatează Dion [Chrysostomos], care a compus istoria şi analele lor în limba greacă » (v. Fontes, II, p. 413, 417).

dac

Ion BĂDOI – Doresc să vă supun atenţiei, domnule dr. Leonard Velcescu, şi problema atât de dezbătută de către istorici a faptului dacă dacii cunoşteau sau nu scrierea. Ovidiu, marele poet roman exilat la Tomis, vorbeşte în poemele lui pontice despre limba dacă pe care a învăţat-o şi în care a şi scris o carte de poeme. Din păcate nu s-a păstrat, dar nu avem motive să-l credem pe marele poet surghiunit. Legile lui Zalmoxis şi Deceneu au fost legi scrise şi, de aceea, spune Iamblicus, Zalmoxis a fost considerat “cel mai mare dintre zei”. Mult mai aproape de noi, în anul 1875, cu prilejul lucrărilor de captare a pâraielor Sfânta Ana şi Peleş, pentru aprovizionarea cu apă a Mânăstirii Sinaia, s-au descoperit celebrele şi controversatele Tăbliţe de la Sinaia, tăbliţe de aur inscripţionate într-o limbă şi scriere necunoscută. Distinsa dvs. mamă, Cornelia Velcescu, sculptor şi filolog, a participat în anii 1970-1980 la traducerea acelor piese arheologice. Ne puteţi dezvălui care a fost rodul acelei întreprinderi ?

Dr. Leonard VELCESCU – În ceea ce priveşte scrierea şi limba Geto-Dacilor cunoaştem câteva detalii importante datorită literaturii antice şi a descoperirilor arheologice. Iau în primul rând ca exemplu inscripţia în limba latină « DECEBALUS PER SCORILO » de pe marele vas de cult dacic descoperit în capitala regelui Decebal, la Sarmizecetusa.

Se poate pune pertinenta întrebare : de ce Daco-Geţii au scris în această limbă, în latină şi cu caractere latine dacă nu s-ar fi exprimat în această limbă, sau şi în această limbă (probabil că se vorbeau mai multe limbi în Dacia), şi dacă nu ar fi folosit această scriere ? Prin cercetare caut întotdeauna sensul logic, sensul ce duce spre o cunoaştere pertinentă, justă. Această inscripţie de pe acest mare vas realizat înainte de cuceririle romane în Dacia dovedeşte în mod pertinent, logic şi de bun sens, că Daco-Geţii foloseau limba (limba latină vulgară) şi scrierea latină, şi nu este exclus ca în Dacia antică locuitorii să fi folosit şi altă limbă decât latina.

Să ne aducem aminte de câteva texte antice ce ne aduc informaţii importante în legătură cu scrisul la Geto-Daci (scrisori, mesaje) în diverse contexte ale epocii lor :

– Martial (poet latin, 40-104 d.Hr.), vezi Fontes, I, p. 445 : “desfaci sigiliul de pe răvaşul conducătorului dac“. După aceste cuvinte ale lui Martial reiese clar că şeful dac venise cu un ravaş, adică o scrisoare-mesaj ;

dacs3b_l

– Dio Cassius (istoric roman, pe la anul 155-după 235 d.Hr.), vezi Fontes, I, p. 687 : “Când Traian a pornit împotriva dacilor şi se apropia de Tapae, locul unde barbarii îşi aveau tabăra, i se aduse o ciupercă mare, pe care era scris cu litere latine că atât ceilalţi aliaţi, cât şi burii sfătuiesc pe Traian să se întoarcă şi să facă pace“. Un alt autor antic, care vorbeşte de neamurile geto-dace ce se exprimau şi în scris, şi nu numai atât, ne aduce la cunoştinţă importantul detaliu că aceştia scriau cu litere latine ;

– În fine, cum am spus mai sus, datorită săpăturilor arheologice, a fost descoperit un vas mare dacic, în capitala lui Decebal, Sarmizecetusa Regia, cu inscripţii în limba daco-getă, scrise cu caractere latine : “DECEBALUS PER SCORILO”. Datorită acestui text se poate determina că Geto-Dacii se exprimau într-o limbă apropiată de limba latină (vulgară), şi întrebuinţau caractere latine. Vasul acesta datează de dinainte de cucerirea romană din perioada domniei lui Traian. Iar semnificaţia textului ar fi următoarea, fiind probabil vorba de o dedicaţie : “Decebalus pentru (lui) Scorilo”. Scorilo fiind tatăl lui Decebal.

Şi mai sunt şi alte exemple şi păreri pertinente, în sensul că Daco-Geţii cunoşteau şi întrebuinţau scrierea, cu caractere latine, şi bineînţeles nu se poate exclude că ar fi existat şi alte limbi vorbite în spaţiul traco-geto-dac.

În legătură cu tăbliţele cu scrierea de la Sinaia este o istorie plină de mistere şi lucruri neclare, subiect care trebuie cercetat şi care ar trebui să fie clarificat pentru toată lumea. După cum am citit câte ceva despre acest subiect, reiese că au existat, sau există în continuare, zeci, chiar sute de astfel de tăbliţe scrise în mai multe limbi şi cu caractere diferite de scriere. Cu ani în urmă a fost un subiect ce a trezit curiozitate şi interes în rândul istoricilor, arheologilor şi chiar a artiştilor plastici. Mama mea, sculptor Cornelia Velcescu, a aflat cred, înainte de anii ’80, despre aceste tăbliţe cu scriere, interesându-se de ele, aşa cum multă lume a aflat şi s-a interesat despre acest subiect al tabliţelor de la Sinaia.

Se pare că aceste misterioase tăbliţe revin în interesul oamenilor şi că este, în continuare,  un subiect de actualitate. Cum am spus mai devreme, subiectul acesta, care este departe de a fi clarificat, trebuie cercetat până la capăt în mod ştiinţific şi publicul trebuie informat despre aceste lucruri.

dacs4_l

Ion BĂDOI – Aşadar, domnule Leonard Velcescu, într-o lume în care se fură aproape totul, de acest jaf nu au scăpat nici vestigiile istorice dacice. Munţii Orăştie, acolo unde se află cetăţile dacice, acolo unde fiecare palmă de pământ musteşte de istorie, sunt călcaţi de hoţi într-un mod organizat, iar autorităţile sunt surde şi oarbe la acest braconaj arheologic. De aceea, nu ar trebui să fie zi în care să nu ne întrebăm, aşa cum se întrebau romanii, şi aşa cum îndrăznesc să vă întreb eu, acum, la finalul acestui scurt dialog. Ce mai ştiţi despre daci, domnule dr. Leonard Velcescu ?

Dr. Leonard VELCESCU – Cetăţile din Munţii Orăştiei se află într-o zonă care a fost recunoscută şi declarată de organizaţia UNESCO ca fiind de interes cultural mondial. Ar trebui ca săpăturile arheologice să reînceapă în această regiune bogată în vestigii culturale, şi îndeosebi în capitala regelui Decebal, cetatea Sarmizecetusa, care este de o întindere foarte mare şi unde s-a săpat arheologic foarte puţin. Părerea mea este ca în viitorul apropiat să fie construită o clădire la Sarmizecetusa, să ia fiinţă un centru de cercetare permanent, unde arheologii să poată să rămână şi să locuiască periodic în mod decent, pentru a continua săpăturile şi cercetările arheologice. Acest lucru este foarte important, fiind de interes cultural naţional şi chiar mondial.

Domeniul culturii Daco-Geţilor este departe de a fi încheiat, este un subiect ce nu ne-a dezvăluit „toate” secretele şi misterele sale, un subiect care ne surprinde mereu şi care prezintă un viu interes din ce în ce mai mult în rândul opiniei publice.

Ion BĂDOI – Domnule Dr Leonard Velcescu, vă mulţumesc pentru amabilitate şi vă rog  să adresaţi câteva gânduri cititorilor “Opiniei Teleormanului”, o publicaţie care se doreşte, împreună cu cititorii săi, în primele rânduri în lupta pentru redobândirea adevăratei noastre demnităţi şi istorii.

Dr. Leonard VELCESCU – Faptul că în Antichitate lumea Traco-Geto-Dacilor nu a fost indiferentă, aşa ar trebui să fie şi în societatea noastră actuală, istoria marii familii a Traco-Geto-Dacilor trebuie să fie studiată şi pusă la loc de onoare, de drept, pentru că este vorba de propria noastră istorie, de propria noastră identitate.

Aşa ar trebui simţite şi văzute aceste lucruri pentru viitor, cultura şi identitatea fiecărui popor constă în baza lui istorică, adică în rădăcinile lui, deci trebuie văzut în mod ştiinţific aportul important ce pot aduce culturii noastre aceste valori sculpturale de care am discutat mai înainte, pentru imaginea şi identitatea noastră – este foarte important !

Aceste valori sculpturale antice ne aparţin nouă tuturor, şi este de dorit ca împreună, noi,  toţi Românii, să facem tot ce depinde de noi ca să găsim calea, sau căile, să le introducem în contextul societăţii noastre actuale şi să promovăm în mod cultural toate aceste valori inestimabile, pentru interesul nostru comun, pentru interesul nostru naţional, pentru cultura şi identitatea noastră, în sensul modest, moral şi ştiinţific. Şi ar trebui să ne mândrim cu aceste valori sculpturale ce pot propulsa identitatea şi imaginea României pe scena istoriei, precum şi pe scena mondială contemporană, de o manieră constructivă fără precedent.

Şi doresc să mai spun ceva, în încheiere. Să anunţ că anul acesta şi cel viitor sunt câteva date importante pentru cultura României şi ar trebui organizate câteva manifestări culturale în acest sens :

2012-2013 : 1900 DE ANI DE LA INAUGURAREA FORULUI (112 d.Hr.) ŞI A COLUMNEI (113 d.Hr.) LUI TRAIAN, LA ROMA, ŞI 1925 DE ANI DE LA ÎNCEPUTUL DOMNIEI REGELUI-EROU AL DACIEI, DECEBAL, LA SARMIZECETUSA (anul 87 d.Hr.)

A consemnat

Ion BĂDOI

Arhiva

Activitate

Vizite: 2410294