Categorized | Timp liber

Borne în timp: FLOREA FIRAN

Posted on 08 October 2017

Dan Lupescu despre…

Borne în timp:

FLOREA FIRAN

și Revista Scrisul Românesc (la 90 de ani)

Superba sală a oglinzilor de la etajul Muzeului de Artă/ Palatul Jean Mihail din Craiova a găzduit, în zilele de 5-6 octombrie 2017, ediția a XII-a a Colocviilor Scrisul Românesc. Temă extrem de incitantă, aidoma celorlalte unsprezece din edițiile anterioare: Intelectualii, Puterea și Tehnologia.

După o punere în …gardă minuțioasă și, pe alocuri, provocatoare, deloc plictisitoare, deși s-a întins pe aproape 40 de minute -, prof. univ. dr. Florea Firan, director al instituției Scrisul Românesc – Fundația-Editura, a invitat la microfonul dezbaterilor pe acad. Victor Voicu, secretarul general al Academiei Române, fondator, în urmă cu 46 de ani al Facultății de Medicină din Craiova (devenită, după 1989, Universitatea de Medicină și Farmacie), apoi pe acad. Gheorghe Păun, matematician și informatician de notorietate mondială, citat de 18.000 (optsprezece mii) de ori în studii de specialitate de pe Terra, scriitor și spirit artist, fondator și realizator al revistei Curtea de la Argeș.

Din unghiuri diferite, în funcție de domeniile în care s-au specializat de-a lungul unei vieți de studiu aplicativ tenace, viață de reflecție, conexiuni interdisciplinare și trudă creativă, ani de osârdie și practică temerară, cei doi academicieni au încântat audiența (care luase cu asalt sala Muzeului de Artă) prin punctele de vedere noi și novatoare, prin consistența argumentelor aduse în discuție, verticalitate, profesionalitate, rectitudine morală  și civică, demnitate națională și conștiință identitară – agresată furibund în deceniile din urmă.

Fascinante, cele două excursuri și …excursii întru Spirit Românesc, European și Universal –   în care ne-au luat părtași și ne-au purtat inimile și mințile, iluminându-ne, sădindu-ne Bucurie în suflete, în cugete și simțiri – ne-au convins că forul științific suprem al țării (pe care politicaștrii noștri de astăzi îl ocolesc cu abilitate ignorant-vicleană), în genere, România anului de grație 2017 încă dispun de o Elită adevărată, de super-clasă, care, dacă ar exista voința politică minimală la forurile de decizie legislative, executive, administrative, ar fi în măsură să tragă masele după ele, să le disloce din inerție, la modul constructiv, pentru a ieși, măcar în ceasul al 12-lea, din tunelul răsturnat în care ne afundăm de 28 de ani, tunel cu fundul în sus și capătul în bezna infernului cu smoală clocotitoare… 

Au urmat, în prima zi de dezbateri pe tema    Intelectualii, Puterea și Tehnologia, intervențiile de altitudine umanistă indiscutabilă susținute de prof. univ. dr. Dumitru Radu Popa (absolvent al Colegiului Național Frații Buzești din Craiova, în 1967, D.R.P.-ul mic, cum e numit cu simpatie), prodecan al Facultății de Drept și director general al Bibliotecii aceleiași instituții de la o prestigioasă Universitate din New York, respectiv, de conf. univ. dr. Ioan Lascu, de la Facultatea de Litere a Universității din Craiova.

Au fost lansate, apoi, volumul Avangarda și avangardismul  (reunind comunicările științifice de la colocviul din 2016), numărul special (10/2017) al revistei Scrisul Românesc, sărbătorită, deci, la 90 de ani de la prima apariție, după care s-a vernisat expoziția de cărți și reviste Scrisul Românesc 2006-2017.

În stilu-i inconfundabil, actorul Emil Boroghină, manager general al Teatrului Național din Craiova în gloriosul Deceniu Purcărete (330 de spectacole triumfale, dintre care 101 cu Phaedra, în zeci de turnee de pe cinci continente), a dat viață unui recital de excepție pe versurile primului poet din spațiul stră-românesc: Ovidiu, exilat, din capitala Imperiului Roman, pe malurile Pontului Euxin, în Sciția Mică (Scithya Minor).

Sâmbătă, 6 octombrie 2017, în a doua zi a Colocviilor Scrisul Românesc, s-au desfășurat lansările cărților: Bogdan Petriceicu Hasdeu de Stancu Ilin, Din partea cealaltă, vol. III, de Dumitru Radu Popa, Freamătul vieții de Oana Băluică (doctorand, debut editorial), Liniștea și neliniștea drumului – Florea Firan 80, impresionant tom omagial, în condiții poligrafice de excepție, realizat de Carmen Miloicovici, Oana Băluică și Georgiana Oprescu.

Despre cărțile menționate au vorbit pertinent, din când în când, chiar cu aplomb: Dan Ionescu, prof. univ. dr. Florea Firan (care, pe parcursul celor două zile, a asigurat și oficiile de moderator, nu numai de amfitrion), Ioan Lascu, Cătălin Ghiță, Mihai Ene, Gabriela Rusu-Păsărin, cu toții conferențiari la Universitatea din Craiova.

Un moment aparte l-a constituit omagierea prof. univ. dr. George Sorescu (fratele mai mare cu nouă ani și mentorul școlit al lui Marin Sorescu, laureat al Premiului Herder), la împlinirea vârstei de 90 de ani. George Sorescu a fost încununat cu Premiul Tudor Arghezi/ Opera Omnia, pentru întreaga activitate literară și științifică.

Gala premiilor Scrisul Românesc – 2016, Decernarea premiilor de debut în volum  – 2017 și recitalul Cvartetului de coarde al Filarmonicii Oltenia au redimensionat relieful acestei suite de manifestări cultural-științifice, editoriale și revuistice, din prima săptămână a acestei luni octombrie, din Cetatea Băniei.

Vom reveni cu un comentariu detaliat despre volumul Liniștea și neliniștea drumului, închinat profesorului Florea Firan 80, căruia prof. dr. Constantin M. Popa, regretatul redactor șef al revistei Mozaicul (fondată la 1838, în Bănie, de pictorul Constantin Lecca), îi creionează un substanțial Portret spiritul (plasat pe post de prefață), care debutează astfel: ,,Istoric și critic literar, publicist și editor, autor al unor importante cărți panoramice despre scriitorii și fenomenul literar din Oltenia, pasionat animator al vieții culturale contemporane și mesager al spiritualității românești în spațiul geografic italian – care, ca simbol al latinității, a marcat destinele unor iluștri cărturari precum Constantin Cantacuzino, Petru Maior, Gheorghe Asachi sau Eufrosin Poteca (fost student la Pisa) -, Florea Firan s-a născut la 4 octombrie 1933 în comuna Giubega, județul Dolj. Este al treisprezecelea copil al lui Ion Firan și Maria (născută Dudău), gospodari recunoscuți în sat, cu o condiție materială mijlocie.,,

La apariția unuia dintre volumele fundamentale ale lui Florea Firan -, prof. univ. dr. docent Al Piru, decan, pe atunci, al Facultății de Filologie din Craiova și, concomitent, redactor șef al revistei Ramuri, consemna tranșant: ,,Într-o rubrică specială, profesorul Florea Firan a publicat cu regularitate fișe biobibliografice despre scriitori olteni, care au fost culese apoi în extrem de utila sa lucrare De la Macedonski la Arghezi.,,

Iar, peste ani, Ion Cristofor puncta cât se poate de clar: ,,Specie rară de cercetător, Florea Firan e pasionat de scotocirea arhivelor, de cercetarea minuțioasă a vechilor publicații și cărți, a valorificării unor documente literare și biografice inedite. Despre aria de cercetare a unui localnic creator, istoricul craiovean are șansa de a descoperi în Biblioteca Vaticanului manuscrisul lui Ioan Inocențiu Micu Klein Ilustrium poetarum flores, datând din 1753, prima antologie de poezie clasică latină din literatura noastră, alcătuită de ilustrul cărturar transilvănean în exilul său la Roma.,,

Încheiem acest prim episod precizând că, prin ediția critică a florilegiului de poezie alcătuit de Ioan Inocențiu Micu Klein, Florea Firan a inaugurat, în 1986, colecția Iluminismul românesc, inițiată și coordonată de acad. Ștefan Pascu.

Reeditată, în română și latină, sub titlul Carte de înțelepciune latină (Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1992; redactor de carte Niculae Gheran), această remarcabilă realizare filologică și editorială, în egală măsură biruință a tenacității și acribiei documentare demne de toată lauda, i-a adus profesorului și cercetătorului craiovean Florea Firan încununarea cu Premiul Bogdan Petriceicu Hasdeu al Academiei Române, în urma propunerii susținute de acad. Eugen Simion, de scriitorul Ștefan Augustin Doinaș și de prof. univ. dr. Mihai Mitu (Universitatea din București).

Debordând de energie și vitalitate, spârnel oltenesc în veșnică rotire și rodire -, Florea Firan a avut inspirația (imboldul divin) de a-și croi destinul sub deviza permanent dinamizatoare: Tot ceea ce îmi propun realizez, neabătut, în această viață!

O dovedește din plin, inclusiv acum, la vârsta patriarhilor, Florea Firan prin patosul escaladării piscurilor ce par inabordabile.

Florea Firan – o viață de om  trăită, permanent, în viteza a 8-a, a 88-a, a 888-a – cifre ale biruințelor sigure, ale împlinirilor perene.

Nu întâmplător semnul infinitului și al infinirii este tot 8 –, însă în poziție orizontală.

                                             DAN LUPESCU

Craiova, 7 octombrie 2017

 

Arhiva

Activitate

Vizite: 2446948